Tolnai Ottó: Léket vágni jó
Léket vágni jó (Hungarian)Hajnalonta mint félőrült a félőrültek mindig pizsamában hajnalonta akárha félőrült gyilkos édesapám rongyos pizsamájában csíkjai miatt adhatta nekem ő ugyanis sokat raboskodott sokat Balkán szívében szegény ő tudja hogy dobog ő tudja hogy dobog ő szegény tudja Balkán szíve hogy dobog Balkán szíve hogy dobog halld halld hogy dobog engem csak feltételesen ítéltek el belerokkantam mégis belerokkantam akárha félőrült gyilkos csíkos pizsamában fejem fölött fejszét lóbálva rohanok ki már biztosan elkéstem rohanok ki léket vágni a pincében már van egy modernebb (szlovén) fejszém amely szinte magától dobja szét a tuskót ez a régi fejsze évek óta lékvágóként szolgál lassan enni kezdi a rozsda talán olykor ismét fát kelle hasogatnom vele kifényesedjen jóllehet tudom milyen veszélyes a Homokvárban tuskót hasogatni amikor az óriás homokórában (rég át is kellett volna keresztelni villánk) magától is pereg a homok hajnalonta akárha egy félőrült gyilkos édesapám csíkos pizsamájában fejem felett fejszét lóbálva rohanok ki száll a szivárványszín jégszilánk nem fagyott tán fenékig alant a sárban is megtalálom halaim léket vágni jó jó látni tavasszal a zöldülő sás vízililiom között a sárból előhömpölygő sok semmis halat közben hallom a Nagy-Palics ólmát is vágják s mint egy vízszintes katedrális ablakát verik be a Vértavat minden bizonnyal engem keresnek mert ha lecsapolják tudják ott gubbasztok pákászok királya a pákászoknak nincsen királya ott gubbasztok megcsúfolt király rizómatrónomon a fenéken s van év amikor feltöltése után is alant maradok hallgatom a vadnarancs puffanásait alant maradok hallgatom a menekültek bizonytalan lépteit dalait hallgatom a körül csikorgó mint Hölderlin versében a vaszászló csörgő gledicsiát félőrült gyilkos édesapám csíkos pizsamájában csíkjai miatt adhatta nekem ő ugyanis sokat raboskodott Balkán szívében szegény ő tudja hogy dobog ő tudja hogy dobog ő szegény tudja Balkán szíve hogy dobog Balkán szíve hogy dobog halld halld hogy dobog fejem fölött lóbálva a fejszét rohanok immár a Nagy-Palicsra Vértóra léket vágni léket vágni jó tavasszal majd nézik a turisták menekültek maffiózók ahogy édesapám csíkos pizsamájában előmászok a sűrű kusza rizóma közül a véres sárból a kertészet munkásai lefürdetnek s már vinnének is de nem tudják eldönteni börtönből elmegyógyintézetből szöktem-e csíkos göncömben hiába próbálom magyarázni nekik édesapám pizsamája csíkjai miatt adhatta nekem ő ugyanis sokat raboskodott Balkán szívében szegény ő tudja hogy dobog ő szegény tudja Balkán szíve hogy dobog Balkán szíve hogy dobog halld halld hogy dobog húznak cibálnak elő a sűrű rizóma közül a véres sárból fürdetnek a kertészek dilemmáznak hová vigyenek börtönbe ispotályba hallom már azt sugdossák végre horogra került az egyik nagy háborús bűnös sejtettem itt lapulnak valahol felénk te ez nem valamelyik izé karacsics vagy mi a ménkű a menekültek már szerveszkednek is a Női strand valamelyik kabinjába mentsék mitikus hősüket ott úgysem keresik a Női strand kabinjaiban úgysem keresik valaki odakiált mossátok már le arcáról lássuk mossátok már le no a véres pakolást de hiszen ez börtönből szökött hiába próbálom magyarázni nekik édesapám pizsamája csíkjai miatt adhatta nekem ő ugyanis sokat raboskodott Balkán szívében szegény ő tudja hogy dobog ő tudja hogy dobog ő szegény tudja Balkán szíve hogy dobog Balkán szíve hogy dobog hogy dobog halld halld hogy dobog hogy kérdezte az egyik rózsát metsző kertészlány Balkán szíve uram hogy dobog hogy dobog hogy fordult hirtelen felém a másik trágyát szóró kertészlány is Balkán szíve hogy dobog hogy dobog a levelet gereblyéző ludasi lányok leültetnek a sétány padjára kendőjükkel törölgetnek nemsokára 1oo éves lesz éjszakánként kiabál hív ő tudja hogy dobog az én szívem hogy dobog nyugodtan nyúljon ide mondja az egyik levelet gereblyéző ludasi lány szívére húzva kezem hogy dobog hallja hogy dobog de hiszen ez a pizsama nem daróc selyem csak rongyos már kicsit nézd kilógnak a tökei pakold már vissza őket neki édesapám pizsamája csíkjai miatt adhatta nekem félrebeszél mondja a puszpáng mögött térdeplő lány a mentő és a rendőrautó is érkezik már dugjuk a szökőkút avarjába hallod hogy dobog a szíve mondja a ludasi lány akinek közben a mellére görcsölt a markom hogy dobog halld hajnalonta mint félőrült a félőrültek mindig pizsamában hajnalonta akárha félőrült gyilkos édesapám rongyos pizsamájában csíkjai miatt adhatta nekem ő ugyanis sokat raboskodott sokat Balkán szívében szegény ő tudja hogy dobog ő tudja hogy dobog ő szegény tudja Balkán szíve hogy dobog Balkán szíve hogy dobog halld akárha félőrült gyilkos csíkos pizsamában fejem fölött fejszét lóbálva rohanok ki már biztosan elkéstem rohanok ki léket vágni léket vágni jó léket vágni jó halld halld hogy dobog hogy dobog!
|
Să tai copcă e bine (Romanian)În zori de zi ca un nebun nebunii mereu în pijama în zori de zi ca ucigaș nebun în pijamaua zdrențuită a tatălui meu din cauza dungilor mi-o dăduse probabil căci el fusese mult timp întemnițat mult timp în inima Balcanilor sărmanul el știe cum bate el știe cum bate sărmanul știe inima Balcanului cum bate inima Balcanului cum bate ascultă ascultă cum bate pe mine m-au judecat condițional devenisem invalid totuși devenisem invalid ca ucigaș nebun cu dungi învârtind un topor deasupra capului în pijama năvălesc afară întârziasem sigur năvălesc să tai copcă în beci am unul mai modern (sloven) care taie butucul de la sine toporul ăsta vechi de ani doar copcă taie rugina începuse să-l mănânce poate ar trebui iarăși să tai lemne ca să strălucească deși știu ce periculos e să tai lemne în Castelul de nisip când în clepsidra uriașă (demult ar fi trebuit să rebotezăm vila) nisipul curge de la sine în zori de zi ca ucigaș nebun în pijamaua tatălui meu năvălesc afară învârtind topor deasupra capului zboară țăndări de gheață în culori de curcubeu doar nu înghețase până la fund chiar și jos în noroi îmi găsesc peștii bine-i să tai copcă e bine să vezi primăvara apărând printre nuferi și papură inverzită mulți pești de nimica între timp aud cum taie plumbul Palicii Mari și ca geamul unei catedrale orizontale sparg Lacul de Sânge sigur pe mine mă caută că dacă îl deseacă ei știu stau acolo ghemuit regele pescarilor pescarii nu au rege stau ghemuit pe tronul de cotor rege batjocorit și este an când și după umplere rămân acolo jos ascult căderea portocalelor sălbatice rămân acolo jos ascult cântecele pașii nesiguri ai refugiaților ascult scârțâitul copacilor ca steagul de fier în poezia lui Hölderlin ucigaș nebun în pijamaua dungată a tatălui meu din cauza dungilor mi-o dăduse probabil căci el fusese mult timp întemnițat în inima Balcanilor sărmanul el știe cum bate el știe cum bate sărmanul știe inima Balcanilor cum bate inima Balcanilor cum bate ascultă ascultă cum bate învârtind toporul deasupra capului năvălesc spre Palicia Mare să tai copcă pe Lacul de Sânge e bine să tai copcă primăvara vor privi turiștii emigranții mafioții cum ies dintre cotoare din noroiul însângerat în pijamaua dungată a tatălui meu lucrătorii grădinii mă băiesc și m-ar duce dar nu știu dacă am fugit din închisoare din casa de nebuni în hainele dungate degeaba încerc să le explic tatălui meu îmi dăduse pijamaua lui din cauza dungilor căci fusese mult timp întemnițat în inima Balcanilor sărmanul el știe cum bate sărmanul știe inima Balcanilor cum bate inima Balcanilor cum bate ascultă ascultă cum bate mă trag să mă scoată din desișul de cotoare din noroiul însângerat grădinarii mă băiesc se întreabă unde să mă ducă în închisoare în spital aud cum șușotesc în sfârșit au prins un criminal de război presupusem că pe aici se ascund undeva tu ăsta nu-i cumva vreun karadzici sau cum naiba emigranții încep să conspire din ștrandul de femei într-o cabină să-și salveze eroul mitic din ștrandul de femei acolo nu-l caută careva strigă spălați-i de pe obraz să-l vedem spălați-i masca de sânge măi ăsta a fugit din închisoare degeaba încerc să le explic probabil din cauza dungilor îmi dăduse tata pijamaua căci el fusese închis mult timp în inima Balcanilor sărmanul el știe cum bate el știe cum bate sărmanul știe inima Balcanilor cum bate inima Balcanilor cum bate cum bate ascultă ascultă cum bate cum întrebase o grădinăreasă care tunde trandafiri inima Balcanilor domnule cum bate cum bate cum întrebă brusc și cealaltă care arunca îngrășământ inima Balcanilor cum bate cum bate fetele din Ludaș care strângeau frunzele mă așează pe banca de pe alee încep să mă șteargă cu baticurile curând va fi osută noaptea mă strigă mă cheamă el știe cum bate inima mea cum bate puneți mâna liniștit spuse o fată care strângea frunze cu grebla punându-mi mâna pe inimă cum bate auziți cum bate dar pijamaua asta nici nu-i din pănură e din mătase numai puțin zdrențuită uite i se văd pune-i-le înapoi pijamaua tatălui meu din cauza dungilor mi-o dăduse delirează spune fata îngenuncheată după cimișir sosește salvarea și poliția să-l ascundem sub frunzele uscate lângă cișmea auzi cum îi bate inima spune fata din Ludaș pe pieptul căreia mi se încle?tase mâna cum bate ascultă în zori ca un nebun nebunii totdeauna în pijama în zori ca un ucigaș nebun în pijamaua zdrențuită a tatălui meu din cauza dungilor mi-o dăduse probabil căci el fusese mult timp întemnițat mult timp în inima Balcanilor sărmanul el știe cum bate el știe cum bate sărmanul știe cum bate inima Balcanilor Inima Balcanilor cum bate ascultă ca ucigaș nebun în pijama dungată deasupra capului învârtind un topor năvălesc afară întârziasem sigur năvălesc să tai copcă e bine să tai copcă e bine să tai copcă ascultă ascultă cum bate cum bate
|