Kassák Lajos: Mesaj către nimica (Üzenet a semmibe Román nyelven)

Nem szólítalak hangosan. Az ég gyapjai
s a tenger korálljai közt rejtegetlek.
Hajszolt lovam patkói csengnek a köveken
hogy senki ne hallja szívem vészjeleit.

Lásd verset írok rólad. Mi mást is tehetnék.
Felénél az ösvény íme kettéhasadt
fekete pokolszörnyeit a föld kihányja
rézkönnyeit hullatja rám a hársfasor.

Kedvesem szálló pille aranyló fénytörés
anyagtalan vagy a szél is átjár rajtad
s én látom hogy virágot szedsz most is a réten.

Nu te chem cu voce tare. Te ascund
între lâna cerului și coralii mării.
Potcoave de cal răsună pe pietre
să n-audă nimeni zvonul inimii.

Vezi te scriu în poezie. Cum altfel aș putea.
La mijloc cărarea s-a despicat în două
pământul varsă din iad monștri negri
teii mă plâng cu lacrimi de cupru.

Ești fluture frântură de lumină aurie
fără materie ești trece prin tine și vântul
te văd și-acum pe câmp flori culegând.